Lectura

Azi 5 feb 2015, am incheiat cartea: 

"Viata si gandirea lui Confucius" de Ion Buzatu

Am sorbit aceste randuri, ca pe un pahar de apa rece intr-o zi de vara calduroasa. Autorul a inceput cu in indemn pentru a citi aceasta carte: o solutie la ceea ce inseamna societatea din toate timpurile.
Desi cu parere de rau s-a terminat aceasta carte, nu pot trecece fara a nota cateva detalii care m-au impresionat.

"Inteleptul virtuos poate sa schimbe lumea cand i se alatura  adeptii virtutii si omeniei. In talmacirea acestei idei Marele Maestru apeleaza la faptele "Celor cinci imparati intelepti" din istoria Chinei, aratand:
- cand doreau sa pilduiasca natura virtutii, se straduiau mai intai sa-si conduca regatele cum trebuie;
- dorind sa-si conduca regatele cum trebuie, mai intai faceau ordine in familiile lor;
- dorind sa-si faca ordine in familiile lor, mai intai se autoeducau;
- dorind sa se autoeduce, mai intai isi indreptau sufletul;
- dorind sa-si indrepte sufletul, mai intai, cautau sa aibe intentii sincere;
- dorind sa aibe intentii sincere, mai intai cautau adevarata cunoastere in plan sufletesc;
Astfel:
- gandurile fiindu-le sincere, sufletele li se indreptau;
- sufletele fiindu-le indreptate, ei se puteau autoeducau;
- autoeducandu-se,  in familiile lor se facea ordine;
- facand ordine in familiile lor, regatele erau conduse cum trebuie;
- regatele fiind conduse cum trebuie, lumea se bucura de pace, buna intelegere, prosperitate si fericire.



"CASTELUL, BIBLIOTECA, PUSCARIA" de Dan C. Mihailescu

"Trei vami ale feminitatii exemplare"

1. In Prefata cartii gasim un autor foarte transparent cu intimitatea sa:

"De mic copil am avut un respect si o curiozitate nesatios admirativa pentru batranete si feminitate. Un respect dublat, in consecinta, de spaima in fata virilitatii animalic exprimate, plus fobia la autoritate, disciplina cazona, control autarhic. Ma ingrozesc vanatoarea, dresura, circul, certurile domestice, injuraturile, spiritul gregar si vulgaritatea sub orice forma. Am avut destula parte de tati de ocazie (marlani, batausi, fustangii), am locuit intr-un colt de mahala unde tarnuitul de par prin ograda si calcarea-n picioare a nevestelor pentru o ciorba nu indeajuns de fierbinte erau deopotriva blazon de masculinitate si banala distractie pentru gura lumii si ochii strazii. Iar daca mi-a ramas ceva de la biata maica-mea e o vorba sfanta pe viata (in afara de "trebuie cu orice pret sa inveti carte, ca sa scapi din iadul asta") apoi a fost indemnul ei in fata unor astfel  de scene: "Tu sa nu faci asa ceva cate zile oi avea. Sa-ti respecti nevasta ca pe Dumnezeu."
"

2. Foarte susprinzator este pentru mine, pentru prima data sa vad o descriere in citate despre Regina Maria.
Mai mult decat atat insa ma surprinde felul in care se oglindeste in ochii sai poporul roman. Aproape ca inteleg de unde vine acel pesimism, care abunda in mas-media despre locuitorii ei si in zilele noastre.

Ca urmare,
cu permisiunea voastra, o sa scriu un citat mai jos:

"Stiu bine  ca este intre noi o diferenta de rasa: sunt anglo-saxona, iar voi sunteti latini. Sunt din fire increzatoare. Cred in bine, in Dumnezeu, in dreptate, in dragoste si mila. Voi sunteti sceptici, cinici, la voi nimic nu e sfant, va bateti joc de toate, peste tot vedeti uraciune si tradare, nu credeti intr-o inima curata. Voi vedeti latura neagra si intunecata a oricarui lucru, pe cand eu o vad pe cea luminoasa. Eu cred in idealuri, in credinta, in cinste, in bunavointa. Nu sunt mereu in cautarea lupilor cu blana de miei, ale caror cuvinte sunt toate minciuni. Dar si un latin, si un anglo-saxon s-ar putea intelege daca n-ar fi fatarnicie si inselaciune, daca n-ar fi o dorinta ascunsa si vicleana de a ma prinde in mreaja, de a ma gasi vinovata si astfel de a capata pe nedrept putere asupra mea. Am venit in Romania ca un viteaz tanar si vesel, sa intru in randurile voastre, sa ma inchin la steagul vostru, sa pasesc neinfranta alaturi de voi, cu un cantec pe buze, bucuroasa de orice greutate, de orice staruinta, poate prea indrazneata si neascultatoare, dar a voastra cu inima si sufletul. Dar nu ma pot prinde in lupta cu viclesugul vostru, nici cu sireteniile si capcanele voastre. Sunt ursita sa fiu mereu invinsa, daca armele voastre sunt banuila si inselaciunea. Dar a cui e rusinea? A mea sau a voastra?"

3. Azi 1 august am gasit 5 minute sa copiez din aceeasi carte un citat dintr-o scrisoare.
(De la Cornelia Pillat catre Pia Pillat)

"Ceea ce ma exaspereaza in secolul nostru- ii scrie Piei in 1963, cand Dinu era in puscarie - e ca oamenii nu mai stiu sa rabde, nu accepta suferinta si din aceasta cauza sunt atat de rataciti si nefericiti."

4. 12 Aug 2014
Suferinta ca implinire - Anita Nandris

Viata Anitei  Nandris-Cudla este un model, in cazul cunoasterii feminine intr-un climat, cat se poate de aspru: Siberia.

In urma cedarii Bucovinei ... e dusa, in plina tundra geroasa, de un eschimos spre inchisoarea siberiana ..

"Ma sculam dimineata, impartiam cate o farmatura de pane la copii, imi luamsi mie o faramatura in mana si toporu la subsuoara si mergiam la lucru in padure.
Mergand pe drum, inghitiam acelia doua guri de pane. Dar dupa acelia doua inghitituri, asa de tare cerea stomacu mancare, ca asa cum mergiam pe drum ma gandeam, oare sa iau o mana de nisip sa var in gura, nu mi s-ar astampara foamea?"

"Cand amarat deschide gura Vasile si-mi spune: stii ce, mama, decat sa ne duca inapoi la Nadam, mai bine sa puie o mitraliera, sa traga in noi sa nu ne mai chinuim atata, mie mi s-a pus un greu pe inima si nu am putut sa le spun nimic."

 Iar morala acestei temeinicii intelepte suna minunat:
"Orisice varsta, de la copilarie pana la batranete, are a ei datorie. Asa ca, atunci cand ajungi la orisicare triapta, iti pare ca asta e cia mai frumoasa din toate, caci si mintea e dupa varsta."